În zilele însorite și călduroase, ceața densă poate fi văzută cu ușurință în zonele metropolitane mari. Acesta este așa-numitul smog - produsul arderii combustibililor lichizi și solizi, prelucrați în atmosferă.
Inițial, smogul a fost rezultatul condensării umidității aerului pe produsele de ardere ale diferitelor tipuri de combustibil (particule de fum, cenușă, praf). Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea tehnologiei, începând cu aproximativ 1950, a apărut un nou tip de smog - fotochimic, care este rezultatul amestecării substanțelor precum ozonul (peste 90%), oxizii de azot, peroxizii de azot și substanțele organice volatile (vapori) de vopsele, benzină, produse chimice etc.). Sub influența radiațiilor ultraviolete puternice, concentrația tuturor acestor substanțe în aer formează smog.
Sursele de smog includ gazele reziduale de la fabrici și centrale electrice, produse chimice de uz casnic, precum spray de păr sau solvenți și, desigur, evacuarea mașinilor, care este principala cauză a smogului în marile orașe.
Cantitatea mare de poluanți care se acumulează în smog are un impact negativ asupra mediului și a sănătății umane. Din această cauză, cantitatea de oxigen din aer scade, iar cea care conține substanțe toxice.
Smogul este deosebit de periculos pe vreme caldă și calmă. În astfel de condiții naturale, se scufundă mai jos de sol și poate sta câteva zile. Acesta este motivul pentru care este văzut cel mai adesea pe vreme însorită.
Promovează concentrația de smog în aer și clădirile înalte, care împiedică mișcarea maselor de aer. Și, de asemenea, umiditatea ridicată a aerului, în care locuitorii orașelor trebuie să respire umezeală saturată cu diferite substanțe periculoase care sunt solubile în el.
Smogul are un efect toxic direct asupra plămânilor, agravând astmul, agravând alergiile și alte boli care afectează sistemul respirator al organismului. În plus, produsele de ardere absorbite în sânge au un efect negativ general asupra organismului, slăbind sistemul său imunitar.