„Dimineața este mai înțeleaptă decât seara”, spune un vechi proverb. S-a descoperit cu mult timp în urmă că somnul este direct legat de memorie și învățare. Dar abia recent oamenii de știință au reușit să fundamenteze acest model identificând procesele care apar în timpul somnului.
Teoria sinapselor
Există o teorie populară conform căreia în timpul somnului creierul este curățat de excesul de informații primite în timpul zilei. Potrivit acesteia, în timpul zilei, celulele creierului, neuronii, sunt constant „bombardate” cu diverse informații din celulele vecine. În timpul acestui proces, apar conexiuni între ele, care altfel se numesc sinapse.
În momentul somnului, celulele nu sunt doar umplute, ci supraîncărcate cu informații, printre care, printre altele, există una complet inutilă. Și noaptea, când nu vine nicio informație din exterior, creierul își rearanjează radical activitatea, eliminând acele sinapse care nu au o sarcină utilă.
Cu câțiva ani în urmă, oamenii de știință americani au demonstrat experimental că în timpul unei astfel de nopți „curățare” spațiul dintre neuroni crește cu aproximativ 60 la sută. În aceste nișe formate, celulele creierului eliberează proteina beta-amiloidă acumulată în timpul zilei, care a fost produsă în timpul zilei. Această proteină este denumită zgură proteică, care afectează negativ nu numai procesul de memorare, ci, în general, asupra activității creierului.
Concomitent cu eliminarea sinapselor inutile, creierul le mărește pe cele utile pentru a putea percepe informațiile necesare a doua zi. De aceea, persoanelor a căror muncă este legată de memorarea unor cantități mari de informații, de exemplu, actori, li se recomandă să memoreze și să consolideze informații proaspete dimineața.
Sortarea informațiilor
Pe lângă curățarea creierului de informații inutile, este sortată noaptea. Această teorie provine din fiziologie și este cel mai bine cunoscută sub numele de activare Hopsen-McCartley-teoria sintetică.
Potrivit ei, în timpul zilei, meditând la ceva sau încercând să rezolve o problemă, creierul formează așa-numitele cercuri de memorie asociate cu cele mai importante evenimente pentru o persoană. În timpul somnului REM, numit și somnul visător, există o dezinhibare haotică a anumitor zone ale creierului și activarea cercurilor de memorie. Mai mult, cel mai adesea cercurile nou formate sunt implicate în acest proces, adică cele care sunt asociate cu o problemă sau sarcină dureroasă. Nu este încă clar care este stimulentul pentru lansarea acestor secțiuni. Dar munca lor în timpul somnului permite utilizarea sinapselor descrise anterior pentru a elimina opțiunile greșite și a le alege pe cele mai optime.
Prin urmare, de multe ori după trezire, o persoană ia decizia corectă, nici măcar nu bănuiește că a luat-o în vis.